Parenting Stil de viață

Principii de bază pentru stabilirea unei relații sănătoase între mamă și copil

8 iulie 2018

Un titlu prea lung pentru câteva sfaturi din partea unei simple mame, știu, îmi pare rău. 😁

Nu voi pretinde niciodată că dețin cheia succesului în educație sau că principiile noastre funcționează la fel de bine în orice familie. Dar doresc să vă împărtășesc 5 lucruri importante în relația noastră cu cei mici, poate vor fi de folos cuiva aflat într-o situație similară.

În primul rând, totul începe din timpul sarcinii. Realitatea este că, atunci când vine vorba de copii, prima dată dai examenul şi abia apoi înveți și lecția. Totuși, sunt câteva lucruri pe care le poți face din timp, ca să nu te trezeşti în totală necunoștință de cauză la un moment dat.

 

1. Citeşte, citeşte şi iar citește

Am citit multe cărți și articole, multe fiind în zadar, până am realizat că doar persoanele autorizate și medicii specialiști mă pot învăța adevărul despre dezvoltarea bebelușului, alăptare, sau schimbările prin care trece o femeie în timpul sarcinii și după. Experienţele altora pot fi de mare ajutor, desigur, dar când vine vorba de copii, este foarte important să căutăm informații corecte, care nu au fost interpretate greșit, din cărți veridice.

De asemenea, cred că toți cunoaștem beneficiile timpului petrecut citind bebelușului, chiar de la naștere: dezvoltă imaginația, memoria și vocabularul, îmbunătățește capacitatea de concentrare, crează un mediu liniștit și un ritual sănătos, atât pentru bebeluș cât și pentru părinte, lucruri care pot influența viitorul copilașului. Pentru mine e extraordinar să văd cât de pasionată e Emma (3 ani) de cărți, nu doar de povești, ci și cărți despre matematică, biologie, astronomie, etc. potrivite vârstei ei, desigur. De obicei facem „lecții” zilnic, întotdeauna subiectul fiind ales de ea, eu oferindu-i doar variante, dar de foarte multe ori trebuie să o refuz pentru că asta vrea să facem toată ziua. Uneori povestim despre zimbru, care e pe cale de dispariție, în timp ce curăț cartofi cu Anna legată de mine în spate. Dar dacă nu e loc pentru cărți, întotdeauna găsim altceva interesant de făcut în casă. Asta mă aduce mai aproape de punctul doi…

 

2. Implică-i pe cei mici în rutina zilnică și în treburile casnice, oricând se poate și doresc

Emma avea cam 6 luni când am început să îi dau de lucru în concordanță cu activitățile mele. De exemplu, o lăsăm să scoată și să așeze la loc șosetele din sertar, în timp ce eu asezam restul rufelor în dulap, timp în care îi explicam de ce și ce facem. Înțelegea? La 6 luni, cu siguranță nu. Dar undeva pe drum a înțeles idea ordinii și a curățeniei, a înțeles că fiecare lucru are locul lui. Asta nu înseamnă că își face ordine în cameră toată ziua, de cele mai multe ori e dezastru, mai ales de când se joacă împreună cu surioara ei, Anna. Dar știe că ordinea trebuie făcută și nu refuză când îi aduc aminte lucrul acesta. Acum iubesc să văd cum face treabă aşa cum poate și știe, iar eu încerc să nu o întrerup. Uneori găsește soluții mai bune decât mine și mă bucur să văd cum lucrează mintea ei.

 

 

 

3. Respectă dacă vrei să fii respectat

Voi fi respectată de către copilul meu, dacă eu îi arăt respect în primul rând, păstrându-mi autoritatea de părinte, dar luând în considerare dorința și personalitatea lui și inclusiv alți factori externi, în funcție de caz.

Până acum nu am întâlnit vestitul tantrum incontrolabil, dar hey, nu știu ce ne rezervă viitorul. Totuși, cred că tratând-o pe Emma cu respectul pe care îl merită a contribuit la dezvoltarea minunatului caracter pe care îl are acum. Întotdeauna îi spun mulţumesc după ce face un lucru pe care am rugat-o să îl facă, fără falsitate îi spun „te rog” sau „pardon” când trec pe lângă ea. Al lucru important pentru mine este să nu îi spun doar „Nu!” fără să îi dau o explicație. De exemplu, dacă îmi mai cere o gustare nu îi spun un simplu „Nu”, continui cu povestea despre sănătate, despre ce efecte negative pot avea gustările în exces, pe înțelesul ei. O țin în brațe oricât și oricând își dorește. Îi explic de ce facem ce trebuie și nu doar ce ne dorim și de ce uneori lucrurile atrăgătoare s-ar putea să nu fie deloc bune pentru noi. Și tot așa, până când comunicarea constantă, dragostea exprimată și respectul arătat, devin cei trei stâlpi de bază în relația noastră.

 

4. Da-ul tău să fie Da, și Nu să fie Nu.

Acesta e un principiu biblic, dar crede-mă, e un lucru atât de important în relația cu cei mici! Emma încă îmi cere voie să facă un lucru cu o simplă privire, iar eu îi răspund la fel. Uneori ascultă din prima, șoptește argumente de la distanță (ceea ce ador) sau trece peste cuvântul meu, asumându-și consecințele. Folosesc destul de rar acel ‘Nu’ ferm dar blând (nu se exclud cele două), dar mai des decât înainte, desigur, limitele sunt puse ca să fie testate zilnic de copii, nu? 😅

Dar ascultă și are încredere în mine pentru că mă țin de cuvânt (sper eu 🙈) și a văzut de multe ori pe pielea ei acel lucru numit cauză/efect pe care îl menționez zilnic. Pentru mine acesta e cel mai dificil lucru în relația cu un toddler. De exemplu, dacă gătim și îi cade ceva pe jos, o rog politicos să coboare din turnul ei și să ia obiectul respectiv. Când avea 12-18 luni trebuia să o ajut eu, coborând la nivelul ei și explicându-i de ce trebuie să ridicăm lucrurile care cad. Totul cu o voce blândă și calmă. Nu ridic eu în locul ei decât dacă mă roagă să o ajut pentru că e prinsă într-o anumită activitate și are argumente plauzibile. 😊 E greu, dar merită din plin! Acum curăță și adună după ea, nu pentru că o forțez eu să facă asta, ci pentru că a devenit o rutină și poate, cine știe, a înțeles importanța acestui lucru.

 

5. Golește casa de lucruri inutile, reorganizează și lasă bebelușul să exploreze toată casa, nu doar pătuţul

Eh, alt lucru greu.  😅 E ușor să uităm dreptul bebelușului de a explora și a învăța despre lumea înconjurătoare, sau măcar casa în care locuiește. E greu să oferim posibilitatea bebelușului de a învăța ce e permis în baie, în bucătărie sau hol. E greu să fim acolo constant să explicăm de ce nu e permis să atingă sau să tragă de anumite lucruri, când piticul ăsta mic pare că nu înțelege mai nimic. Să nu mă înțelegeți greșit, viața mea nu constă în ore petrecute în patru labe lângă Anna, explicându-i de ce nu băgăm degetele în priză. 😅 Avantajul principal este că după ce explici același lucru de câteva (sute de) ori, bebelușul nu va mai fi interesat de același obiect. În curând cel mic va cunoaște fiecare colţişor al casei și va observa repede dacă apare ceva nou. Emma doarme în pat la nivelul solului de la 4 luni, iar Anna nu a avut pătuţ de la început. Acum dorm în aceeași cameră, fiecare în patul ei la sol. Astfel, când se trezesc, încep să se joace, beau apă, se bucură de libertate, nu țipă ca să le dau jos din pătuţ. E atât de ușor, mai ales alăptatul în timpul nopții.

 

Sunt atât de multe lucruri pe care aș putea să le povestesc, dar mă opresc aici. Esența este că trebuie să depunem un efort pentru a avea o relație sănătoasă cu cei mici, lucrurile nu vin de la sine. Poate e greu să renunțăm la confortul nostru uneori, dar e important să investim în relațiile noastre. E extraordinar să vedem cum cei mici învață și își dezvoltă caracterul. Suntem parțial responsabili de ce fel de adulți vor deveni și lucrul acesta e uriaș!

Știți, unele lucruri funcționează, altele nu. Dar să ne vedem copilașii fericiți și liniștiți mă ajută să realizez ce mare binecuvântare avem să ne putem documenta oricând, la orice oră, despre orice. Nu e ușor, știm cât de epuizaţi suntem noi părinții în general… dar nu vreau ca mai târziu să mă uit la anii care au trecut și să spun „Puteam să fac mai mult pentru ele atunci…” . Vreau să mă uit în urmă și să spun „Am făcut tot ce am putut, măcar am încercat. Am încercat să fiu o mamă bună. Nu știu dacă am reușit, dar măcar am încercat.”

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply